Sonetul care tace

tumblr_ndv62kwqoK1rwe56eo1_500

Sarea unei mări, tu o ai în sânge,
Rana-ți e deja sărată.
Atingeri și atingeri n-or să poată
Să mai întărâte acest câine hăituit.

Liniștea nopții, tu o strângi pe buze,
Încremenit-au ele de atât amar.
Tunete și răscoale n-or să poată
Să mai spargă stânca lor tăioasă.

Înaltul lumii ți l-ai pus în ochi,
Abisul ți se scurge printre coaste,
Iar tu te sfarmi și te aduni între atâția ani lumină.

Ani lumină captivi într-o carcasă
Spre care te întorci și spui:
„Nu-i nimic de văzut aici”.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s