Dincolo de el

Imagine

Versuri îi curgeau încă pe pereţi. Pereţii aceia…se apropiau mereu unul de altul, antrenaţi parcă de un trecut mult prea insistent. Se sufoca. Cu propriile gânduri, cu parfumul ei, cu resturi de speranţă. Se sufoca. Şi-ar fi dezbinat negreşit pieptul numai ca să dezlănţuie fiorul ce-i domina întreaga existenţă. Meticulos, şi-ar fi scos apoi sufletul dintre coaste, punându-l înaintea-i. I-ar fi spus atâtea…însă ştia că n-avea rost. S-ar fi resemnat întrebându-l:”Cine eşti?”.

El? El e nimic. O aglomerare poetică de iluzii, în pragul dezmembrării. Fragmente în suspensie; nici sudate, nici risipite. Au învăţat să graviteze împreună cu un scop…Întregirea? Se prea poate.

Timpul devenea un vers.

Versuri îi curgeau încă pe pereţi.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s