Fără lume

Imagine

De ceva vreme am început să-mi fac bagajele. Am căutat atent în abisul propriilor dorinţe şi am scos de aici vechea valiză. Timid, am început să-mi împachetez toate amintirile, tot ce m-a legat vreodată de această lume a teluricului. Zâmbete. Răni. Iluzii. Am trecut din nou prin focurile lor numai ca să-mi văd întreaga viaţă îngrămădită într-o valiză veche. Plănuiesc s-o uit în gară. Să o las în urmă şi să plec. Unde? Nici eu nu ştiu. Sau poate ştiu prea bine. Poate sunt deja acolo sau poate am fost. Mă văd adesea în acest loc, dar să-l descriu nu e cu putinţă. Văd cum aici totul dispare. Tot lumescul ticsit de rutină. Nu am nevoie de nimic. Nimicul lumii îmi este prea comun. Nici pe tine nu te vreau. Căci mă doare absenţa ta acolo şi m-ar durea enorm şi aici. Îmi e suficient inexistentul. Îmi e suficientă liniştea. Respir linişte. Trăiesc linişte. Am trecut într-un spaţiu ce se refuză cuvintelor. Un spaţiu de domeniul paradoxului.

De ceva vreme îmi fac bagajele.

Astăzi valiza e plină.

Dar refuză să se închidă.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s